Clubul de Speologie Rhinolophus Lupeni
echipamentul individual
"cel mai important obiect al unei lungi liste de necesar pentru o experienta..."


echipamentul colectiv
"coarda este un element de baza in Tehnica Speologica Alpina..."

pregatirea explorarii
"pentru ca rezultatele unei explorari sa fie maxime, înainte de a intra în pestera..."

tehnici de inaintare
"vom prezenta diverse aspecte ce apar la parcurgerea unei galerii de pestera..."

noduri
"Orice nod trebuie sa fie fix, sa nu se deformeze la tractiune, sa fie..."

viitura
"Viiturile sunt printre cele mai notabile pericole din subteran, ele fiind..."


de Radu Dumitru

Cel mai important obiect al unei lungi liste de necesar pentru o experienta subterana este casca. Daca afara posibilitatea sa te trezesti cu o piatra in cap (din motive naturale) este destul de mica, in pestera situatie se schimba total, datul cu capul de pereti la propriu fiind o experienta destul de fireasca mai ales ca intr-o explorare te intereseaza mai mult pe unde te mai cateri decit pe unde mergi. Pe casca se ataseaza si sistemele de iluminat, metoda practica revolutionara pentru parcurgerea cavitatilor subterane, speologii nemaiavind o mina ocupata cu lampa.

Jugulara in "Y" este la ora actuala cel mai sigur sistem de prindere a castii pe cap. Sistemul de iluminat se compune din doua surse de lumina:

  • Flacara acetilenica - ca sistem principal de iluminat. Lumina lampii cu acetilena se distribuie in perimetru, asigurand un iluminat eficient pe o raza scurta. Alimentarea becului acetilenic (brener) se face printr-un furtun ce porneste de la generatorul de acetilena (lampa de carbid). Reglarea intensitatii flacarii se realizeaza prin cresterea/descresterea debitului de apa ce intra in contact cu carbidul. O lampa de carbid are doua componente: rezervorul de carbid si rezervorul de apa, ultimul dintre ele aflindu-se deasupra primului astfel incit apa va picura pe carbid generind gazul numit acetilena, gaz ce va fi ghidat spre brener prin intermediul furtunului de gaz. Sistemele moderne sunt prevazute cu un sistem piezo-electric de aprindere, foarte util in zonele umede ale pesterilor.

  • Lanterna electrica (frontala) - ca sistem de rezerva sau in situatia in care este nevoie de o lumina spot pentru observarea obiectelor aflate la distanta. Lumina electrica se monteaza sub sistemul acetilenic si este alimentat de o baterie (sau acumulatori) ce se afla intr-o carcasa atasata in spatele castii, cablul de alimentare trecind prin interiorul castii. Acest ansamblu ofera si un anumit echilibru castii.

Combinezonul (salopeta) si subcombinezonul speologic sunt cele care ofera confortul si protectia in sejurul subteran.

Subcombinezonul modern este din fibra "Polar" si se imbraca direct pe corp fara a se interpune alte haine intre piele si subcombinezon exceptie facind fibrele cu aceleasi calitati (Polar au marea calitate de a asigura protectia termica a corpului chiar si atunci cind materialul se uda complet). Subcombinezonul ar fi bine sa fie cit mai bine croit pe corp, un Polar cu proprietati elastice eliminind problema croirii exacte pe corp. In nici un caz a nu se folosi bumbac. Bumbacul absoarbe instantaneu apa, nemaitinind deloc de cald, uscarea lui durind foarte mult. Lina poate fi o solutie de compromis.

Salopeta este cea ce se interpune intre mediul din pestera (umezeala, roca, argila) si subcombinezon. Salopeta speologica trebuie sa fie dintr-un material rezistent si suplu astfel incit sa nu se agate usor in tirisuri si sa alunece deasupra subcombinezonului. O salopeta impermeabila este foarte buna in pesterile active cu umezeala ridicata in care contactul cu apa este predominant. Intr-o pestera uscata insa, o salopeta dintr-un material respirant este solutia ideala. Dublurile (intariturile) la genunchi, coate si fund reduc uzura prematura a salopetei. Incaltamintea speologica este reprezentata de cizmele de cauciuc sau de bocanci, functie de confortul fiecaruia.

Cizmele de cauciuc trebuie sa asigure o buna aderenta pe roca uda din subteran. Talpa trebuie sa fie moale si in profil. Talpile rigide rezista mai mult insa ofere aderenta mult mai redusa in conditiile aspre din mediul subteran. Cizmele ofera o protectie perfecta la ape mici atit timp cit nu sunt gaurite sau sparte caz in care trebuie schimbate imediat. De asemenea se recomanda schimbarea cizmelor si in cazul uzurii striatiilor de pe talpa.

Bocancii folositi in pestera nu difera de cei folositi la mersul pe munte. Datorita sistemului de prindere (sireturi) aceste incaltari sunt preferate de unii speologi datorita eliminarii posibilui"joc" intre talpa piciorului si interiorul incaltamintii. In cazul pesterilor cu multa apa apare necesitatea folosirii ciorapilor de neopren pentru protectia impotriva umezelii. Neoprenul este o imbracaminte mai speciala, din dotarea scafandrilor. Necesitatea purtarii costumului de neopren apare in pesterile active cu riuri subterana adinci, unde apa trece cu mult peste talie, in unele zone cunostintele de inot fiind obligatorii. Neoprenul este de fapt un cauciuc poros in masa caruia sunt ocluse bule de gaz care nu comunica intre ele si care confera proprietatea de izolator termic. In timpul imersiei sub costum patrunde o pelicula fina de apa, care se incalzeste de la temperatura corpului si care trebuie sa ramina sub costum in timpul deplasarii prin apa, fara a fi inlocuita de alta masa de apa rece. Costumul de neopren este compus din pantaloni, bluza, cagula, manusi si ciorapi. Acestea pot fi achizitionate separat, ca piese de sine statatoare.

Neoprenul trebuie sa fie cit mai strins pe corp pentru ca protectia lui sa fie cit mai eficienta. Cu cit neoprenul este mai gros (grosimile variaza intre 3-9 mm) cu atit va fi mai calduros si mai rigid. Pentru speologie , un neopren de cca 5 mm este adecvat temperaturilor din apele pesterilor de la noi din tara. Costumul de neopren se poarta sub salopeta speologica pentru a fi protejat impotriva uzurii.

Manusile speologice apara miinile impotriva vatamarilor, frigului, apei si noroiului asigurind si o priza mai buna pe roca umeda. In cazul cavitatilor foarte reci, se pot folosi submanusi dintr-un material cu proprietati elastice , manusi care se vor purta sub manusile de speologie confectionate din PVC.

Hamul (scaunul) speologic este piesa de baza a echipamentului speologic individual, achizitionarea lui fiind o chestiune extrem de serioasa ce depinde de mai multi factori:

  • Sustinerea greutatii unui speolog fara a provoca dureri sau vatamari, deci hamul trebuie sa fie CONFORTABIL. Confortul pe care il asigura un ham variaza de la un individ la altul, functie de conformatia fiecaruia, existind de altfel mai multe modele.

  • 2) Sa fie usor si din material rezistent la abraziune (eventual cu protectii de PVC in zonele de contact cu mediul subteran), deci hamul trebuie sa fie cit mai FIABIL.
  • 3) Sa fie prevazut cu reglaje pentru o ajustare cit mai corecta, in functie de individ si de grosimea imbracamintii.

ATENTIE! Hamul este piesa de echipament de care poate depinde viata unui speolog. Hamul trebuie sa fie certificat de catre UIAA si trebuiesc respectate instructiunile furnizate de producator.

ATENTIE! A nu se folosi detergenti sau alti agenti chimici de spalare pentru curatarea hamului!

Veriga rapida a hamului este folosita pentru prinderea hamului precum si pentru atasarea celorlalte dispozitive de T.S.A. (Tehnica Speologiei Alpine). Veriga rapida pentru hamurile speologice are o forma semirotunda (demirond-din franceza) si este prevazuta cu un surub care trebuie sa fie intotdeauna in partea opusa celei de care se ataseaza celelalte accesorii. Vesta sau centura de piept are rolul de a mentine blocatorul de piept (vezi Tehnica T.S.A.) cit mai aproape de corp, pentru a usura inaintarea. Vesta speologica nu este supusa la tensiuni si eforturi importante. Ea este confectionata din chinga plata fiind prevazuta cu o catarama de reglare. Vesta trebuie sa fie cit mai strinsa pe corp in momentul urcarii cu blocatoarele si sa se poata detensiona (largi) usor in momentele necesare, cu ajutorul cataramei cu care este dotata. Exista mai multe modele de veste, alegerea apartinind fiecaruia in functie de confortul si manevrabilitatea pe care o ofera.

ATENTIE! A nu se folosi detergenti sau alti agenti chimici de spalare pentru curatarea vestei!

Coboritorul folosit in speologie este cel cu role (numit si dressler). Acesta nu torsioneaza coarda si permite efectuarea manevrelor specifice T.S.A. fara scoaterea de pe ham, evitand riscul pierderii coboritorului. Unele modele sunt prevazute cu o pirgie care elimina riscul caderii in cazul in care coarda ce iese din coboritor este lasata libera, pirgia actionind ca o frina, insa in cazul unui soc puternic coarda poate fi distrusa de catre rola ce actioneaza ca frina, acest coboritor nefiind recomandat inepatorilor. Coboritoarele trebuie sa fie certificate de UIAA (Uniunea Internationala a Asociatiilor de Alpinism) si sa corespunda normelor CE (normele europene pentru echipament de protectie individuala).

Blocatoarele sunt de mai multe feluri, alegerea lor facindu-se in functie de metoda de urcare pe coarda. Pentru metoda de urcare din tara noastra (vezi tehnica T.S.A.) sunt necesare doua blocatoare:

  • Blocatorul cu miner sau blocatorul de pedala (poignee-ul -din limba franceza) si dupa cum ii spune si denumirea se manipuleaza cu una din miini existind versiuni pentru dreapta (albastru) sau stinga (galben). Exista blocator de pedala si fara miner, pentru cei ce il prefera.

  • Blocatorul de piept (croll-ul- dupa numele producatorului Petzl) care se ataseaza intre ham si vesta. Acest blocador exista intr-o singura versiune (galben).

Ambele blocatoare sunt cu tractiune in cama. Ele permit scoaterea si introducerea rapida a corzii, pot fi folosite pe diferite diametre ale corzilor (8-13mm), pot fi folosite pentru autoasigurare, sunt prevazute cu un decupaj in cama pentru evacuarea argilei eliminindu-se astfel posibilitatea alunecarii pe coarda, in cazul un forte soc mari mantaua (teaca) corzii se poate deteriora.

Lonja scurta si lonja lunga sunt componente extrem de importante ale echipamentului individual, ele facind legatura intre speolog si punctele de siguranta (asigurare) de pe parcursul unui traseu subteran. Lonjele trebuie sa poate rezista unei caderi de factor 2 (vezi tehnica T.S.A.), ele confectionindu-se din coarda dinamica sau din chinga astfel cusuta incit prin desirarea cusaturii sa preia forta soc a unei eventuale caderi de factor 2. Lungimea lonjelor variaza in functie de inaltimea speologului. Cu toate ca sunt doua (lonja scurta si lonja lunga), ele se confectioneaza dintr-o singura bucata de coarda sau chinga. In cazul lonjelor din coarda, sunt necesari aproximativ 2,5 metri de coarda dinamica (minim 9mm diametru) la capetele ei confectionindu-se un not opt sau noua (interzis a se folosi nodul "coada vacii" - vezi tehnica T.S.A.) in care se vor introduce cite o carabiniera fara surub (vezi tehnica T.S.A.) iar undeva in partea mediana a corzii un alt nod opt (pentru prinderea de veriga rapida a hamului) astfel incit sa rezulte un ansamblu din doua lonje.

Lonja scurta se dimensioneaza astfel: tinind cotul unuia din brate sprijinit in abdomen, carabiniera lonjei scurte sa se afle in podul palmei, dupa ce nodurile lonjei au fost bine tensionate in prealabil. Aceasta lonja are aproximativ 41 cm de la demirondul hamului pina in ciocul carabinierei atasate de ea.

Lonja lunga trebuie sa fie cam de 1,5 ori mai lunga decit lonja scurta, ea facind legatura dintre ham si blocatorul cu miner. Lonja lunga trebuie gindita astfel incit sa putem ajunge din orice pozitie a blocatorului (orizontala sau verticala) la cama acestuia.

ATENTIE! A nu se folosi detergenti sau alti agenti chimici de spalare pentru curatarea lonjelor!
ATENTIE! Lonjele din chinga nu se confectioneaza decit de catre fabricile de specialitate! Numai lonjele din coarda le putem confectiona singuri !

Carabinierele sunt la rindul lor piese de baza ale echipamentului, ele trebuind sa corespunda standardului UIAA si CE. Carabinierele strict necesare echipamentului individual sunt in numar de 6. 2 dintre ele fara surub, atasindu-se la lonje , iar celelalte 4 dupa cum urmeaza:

  • la blocatorul cu miner (poignee), de aceasta carabiniera atasindu-se pedala necesara urcarii si carabiniera lonjei lungi.

  • la coboritor, cu aceasta carabiniera atasindu-se coboritorul de veriga rapida a hamului (demirond)
  • pentru frina, aceasta carabiniera atasindu-se imedia linga (in dreapta) carabiniera coboritorului. Carabiniera de frina este necesara pentru realizarea unei frecari suplimentare a corzii in timpul coboririi.
  • pentru agatarea de ham a sacului (bananei) speologic. Aceasta carabiniera se va atasa la veriga rapida a hamului, in partea opusa (cea cu surub) celei de care se fixeaza celelalte dispozitive (pe curbura demirondului)

Se mai poate utiliza o carabiniera de dimensiuni reduse pentru agatarea lampii de carbid de ham. Lampa NU se va atasa de demirond!, existind pe ham anouri speciale pentru atasarea diferitelor dispozitive sau obiecte care vor fi folosite in subteran.

Sacul speologic (banana) este confectionata dintr-un material rezistent si fara texturi pentru a nu se agata de diferitele asperitati care pot aparea pe parcursul traseului cavitatii. Banana este dotata cu chingi pentru o transportare cit mai usoara (in spate, trasa pe galeriile de dimensiuni mici). Banana se inchide printr-o cordelina si trebuie sa fie prevazuta cu o lonje de prindere (in cazul urcarii sau coboririi unui put) la carabiniera special atasata pentru acest lucru de ham. In banana se transporta echipamentul colectiv sau individual si orice fel de obiecte necesare unei explorari.

Folia de supravietuire poate fi de importanta vitala in unele cazuri. Ea este de fapt un cearceaf de poliester care reflecta cca 90% din radiatiile termice. Este placat cu auriu pe o parte si cu argintiu pe cealalta. In forma impaturita, folia ocupa un spatiu extrem de mic avind si o greutate neglijabila (50g). Rolul foliei este de a pastra constanta temperatura corpului prin:

  • micsorarea pierderilor de caldura atunci cind fata argintie este spre interior

  • cedarea de caldura atunci cind fata aurie este la interior

Folia de supravietuire poate fi folosita in bivuacurile subterane, cit si la protectia termica a speologilor accidentati in asteptarea sosirii echipei ce ii vor scoate afara sau in orice situatie in care se dovedeste necesara, folia fiind un accesoriu extrem de important. In turele de amploare este bine sa existe 2 folii pentru fiecare speolog.



Masina de carotat ©Rhinolophus Lupeni 2002-2008 Ghid restaurante si baruri Bucuresti