topospeologie
"periodic organizam expeditii in care membrii clubului participa la cartarea..."
biospeologie
"contrar credintelor incetatenite, pesterile au viata..."
fotospeologie
"fotografiile ce urmeaza sunt realizate in pesterile din Romania de catre..."
ecospeologie
"viata plantelor si animalelor, perpetuarea acestor specii, calitatea..."
salvaspeo
"clubul Rhinolophus doreste sa atraga atentia publicului asupra faptului ca..."
stiri
"Ce e nou in banana momarlanilor din Valea Jiului de Vest..."
|
|
|
|
Printre preocuparile de capatai ale clubului nostru se numara si protectia habitatelor din care pesterile din zona noastra de acoperire fac parte.
Intelegerea profunda a fenomenelor ce formeaza sitemele de echilibru din cadrul ecosistemelor complexe pe care cavitatile naturale le formeaza impreuna cu plantele si animalele, apa si celelalte componente ale mediului sunt in atentia celor pasionati de ecologia pesterilor.
Protectia eficienta a pesterilor este posibila doar in conditiile in care exista un club sau o alta organizatie care sa se implice efectiv si sa sprijine la pastrarea acestor habitate nechimbate de om.
Viata plantelor si animalelor, perpetuarea acestor specii, calitatea apelor zonei si aspectul natural al acestor zone depind in mare masura de om.
Pesterile sunt parte integranta a reliefului montan si a sistemelor complexe ce-l compun; protejarea acestora este o munca de inalta responsabilitate ce trebuie inteleasa de fiecare om ce interactioneaza cu acest mediu; de aceea clubul nostru se considera responsabil de mediatizarea importantei conservarii habitatelor naturale ce ne inconjoara si care ne asigura suportul existentei. Distrugerea echilibrelor ecologice prin fapte nesabuite, care de cele mai multe ori nici macar nu sunt constientizate, duc invariabil la distrugerea ireversibila a mediului natural, cu consecinte grave si pe termen lung pentru acesta.
Activitatile clubului nostru in domeniul ecologiei speologice sunt foarte importante si consta in:
- activitati legate de ecologizarea cavitatilor naturale;
- ecologizarea periodica a zonelor de proximitate a pesterilor;
- activitati de inchidere si protejare a pesterilor;
- monitorizarea cu instrumente stiintifice a zonelor carstice;
- activitati educative cu sprijinul autoritatilor locale pentru intelegerea de catre populatie a importantei activitatilor ecologice desfasurate de clubul nostru in zona de acoperire;
- colaborari cu alte organizatii de profil si cu autoritatile statului roman pentru protejarea habitatelor.
Atentie!
De la 14 iulie,orice roman poate semnala o agresiune de mediu. Numarul - care devine
operational pe tot teritoriul tarii - este 08.01.01.01.01.
Va rugam sa ne sprijiniti in aceste activitati. O faceti pentru dumneavoastra!
Aspecte ecologice si ecoprotective ale zonei Retezatul Mic
Una dintre cele mai pitoresti zone ale Romaniei, Retezatul Mic a constituit si mai constituie inca un punct de maxima atractie pentru turistii autohtoni si straini. Din pacate insa Retezatul Mic a fost supus de-a lungul timpului unei tot mai intense antropizari, modificari ale peisajului primar, sub actiunea activitatilor umane variate.
Este dificil de realizat o clasificare pe baza impactului produs de multiplii factori de risc ecologic ce se manifesta in aceasta zona. Un lucru este insa cert si anume ca distrugerea echilibrelor ecologice formate de-a lungul erelor geologice s-a manifestat in trecut si continua sa se manifeste si azi cu o intensitate din ce in ce mai crescuta.
Prin fundamentul sau geologic (calcare), relieful se constituie intr-o zona extrem de sensibila la cele mai usoare modificari ale conditiilor ecologice. Odata declansat, lantul proceselor ecodistructive, fenomenul devine extrem de greu de controlat si stopat.
Problemele ecologice ale Retezatului Mic au luat o amploare exponentiala incepand cu perioada interbelica odata cu declansarea exploatarilor forestiere masive. Incepand cu anii '70, in zona au luat amploare prospectiunile miniere, care au atras investitii in infrastructura, realizate fara a se tine cont de impactul asupra cadrului natural. Retezatul Mic a devenit astfel usor accesibil (prin construirea si modernizarea unor drumuri), importanta peisagistica si stiintifica fiind complet ignorata de catre autoritatile comuniste. Interventiile brutale in modificarea peisajului si implicit distrugerea ireversibila a unor importante zone de valoare stiintifica si turistica in scopul exploatarilor miniere si forestiere au lasat numeroase pete negre pe harta Retezatului Mic. Este relevanta ca exemplu construirea unui drum asa zis strategic, care urma sa lege Baile Herculane de Campul lui Neag, si care a distrus o mare parte din cheile de o deosebita spectaculozitate ale Vaii Jiului de Vest, agresand in mare proportie chiar Parcul National Retezat. Constructia acestui drum, care momentan nu este practicat decat de catre autovehiculele forestiere, s-a facut cu avizul Academiei Romane, ramasa neputincioasa in fata lipsei de responsabilitate a factorilor de decizie.
Dupa 1989 prospectiunile miniere au incetat (din lipsa de fonduri), avand grave implicatii sociale prin disponibilizarea a numerosi locuitori, obligati sa se orienteze spre alte ocupatii in special in domeniul exploatarilor forestiere. O mare parte din infrastructura a fost abandonata in zona, constituind in prezent o imensa cantitate de deseuri. in schimb exploatarile forestiere au luat o amploare necontrolata amenintand cu un dezastru ecologic cu profunde implicatii economice si sociale asupra localitatilor riverane.
Inexistenta unei viziuni la nivel local privind valorificarea potentialului turistic, care ar putea oferi solutii durabile pentru prosperitatea locuitorilor acestor comune, este una dintre cele mai triste pagini din istoria acestor locuri. Se prefera extinderea ariilor de pasunat, distrugerea padurilor (complet scapata de sub control de catre Romsilva), furtul de lemne devenind principala sursa de venituri pentru majoritatea locuitorilor din regiune.
In cazul distrugerii covorului vegetal ca urmare a taierilor masive de padure si a pasunatului intensiv patura subtire de sol ce acopera calcarele devine expusa actiunii erozive a ploilor si vanturilor si in scurt timp se poate reduce foarte mult, pana la disparitie. Aceasta duce la transformarea intregii zone intr-un imens desert calcaros la care actiunile de refacere a paturii de sol devin extrem de costisitoare iar sansele de reusita sunt practic nule. Semnele acestui proces sunt din pacate foarte evidente in prezent in Retezatul calcaros. Semnale de alarma au fost trase de nenumarati specialisti inca de la primele studii efectuate asupra zonei. Ne alaturam si noi astazi glasul pentru a semnala inca o data dezvoltarea galopanta a acestui proces de degradare a ecosistemelor din Retezat si de a sublinia necesitatea aplicarii unor masuri drastice ecoprotective tinand cont de conditiile obiective de pe teren.
|
|
|
